„SPERANȚA SPRE ZIUA DE MÂINE"
Copii sunt niște oameni micuți care își creează calea în viața pe temelia celor care îi înțeleg. În ultimii ani sunt tot mai mulți copii care deși nu au ales, au fost din anumite motive părăsiți la orfelinat. Toți copii au drepturi egale la fel ca și oamenii, și acești copii au dreptul sa se bucure de o copilărie și o viață frumoasă alături de părinții săi.
Și dorul de casă e proieminent
Și liniștea orgoliului arde,
În suflet vădind doar suferință,
Un dor, ce apasă fără putință.
Un copil uitat fara iubire,
Pierdut prin suspinele copilăriei
Nici măcar lacrimile nu pot vindeca,
Rănile provocate de mama sa
E un matur cu suflet de copil
De mult uitat prin amintiri
Căci tot dorul ce nu i-a fost purtat
L-a făcut de propria naștere vinovat.
Acum e doar un copil orfan
Ce își caută bucata de pâine,
Căci durerea ce azi nu se vede
A fost măcinată printre regrete.
Speranța în inimă zilnic creștea
Creând o cale măreață,
O taină ascunsa, pierduta cândva
Destăinuie ziua de mâine!
Însă finalul de drum, e deja prevăzut
Căci anii vor trece în grabă,
Acel copil v-a fi deja un matur
Și în suflet v-a purta o podoabă.
Orice copil are un drept,
Are dreptul la o viață frumoasă.
Are dreptul să fie iubit
De cei care i-au dat viață
Deși în suflet sunt sclipiri de regret
În ochi e multa putere.
Un drum ce părea părăsit de trecut
Acum își crează un nou început.