Ion CREȘCIUC, liceul „Mihai Eminescu”, cl. a XII-a, Edineț

Eseul abordează tematica respectării dreptului la vot în Republica Moldova, evocând aspectele cadrului legal, istoricul funcționării problematice ale sistemului electoral, cu seria de consecințe propriu-zisă, și reprezintă, în esență, o pledoaria pentru implicare civică prin participare electorală.

„DREPTUL LA VOT – DREPTUL LA VIITOR

 

Orice sistem democratic veritabil și funcțional presupune implicarea politică cetățenească, care îl fortifică și îi conferă viabilitate. Temeinicia acestei implicări este voința cetățenească. Conform Constituției Republicii Moldova, „voința poporului se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”[1]. Dreptul la vot posedă valențe constructive, fiind canalul fundamental de comunicare dintre cetățeni și forțele politice și, prin aceasta, reprezentând geneza vectorului evolutiv intern și extern al unui stat.

 

De la proclamarea Independenței, la 27 august 1991, în Republica Moldova s-au desfășurat scrutine de orice natură, alegeri locale, alegeri, parlamentare, alegeri prezidențiale, atât, inclusiv anticipate, și referendumuri. Până la etapa actuală, cadrul legal al aspectelor drepturilor electorale în Republica Moldova a fost supus mai multor serii de modificări. Țara noastră a trecut prin două tipuri de forme de guvernare  republicană (prezidențială și parlamentară), cu propriul specific electoral.  A suferit modificări și sistemul electoral al țării (majoritar, proporțional și mixt). Au fost schimbate diverse aspecte electorale, cum ar fi cele legate de pragul de trecere al partidelor politice și al candidaților independenți. Au persistat și anumite controverse ale procesului, și anume cele cu referire la acordarea drepturilor electorale anumitor categorii sociale (bolnavilor din  spitalele de psihiatrie).

 

În funcție de aceste schimbări, s-a modificat prestația pe scena politică din țara noastră, la guvernare perindându-se forțe de stânga, de dreapta, eurosceptice, proeuropene, contradicțiile dintre acestea tergiversând rezolvarea problemelor sociale, economice și politice care plasau Republica Moldova într-un context de risc pe arena internațională.

 

Aceste schimbări aveau menirea de a ameliora contextul politic, întru evitarea impasurilor guvernamentale și a crizelor politice care puteau alimenta carențele de natură economică și socială. În aceeași ordine de idei, ele demonstrau, sub aspect general, instabilitatea proceselor democratice în Republica Moldova și vulnerabilitatea lor în fața fraudei și a abuzului de putere.

 

Efectele negative ale schimbărilor în funcționarea dreptului la vot, dictate din perspectivă și interes politic, s-au făcut simțite în cadrul Alegerilor Prezidențiale din 2016, atât sub aspectul incluziunii electorale, cât și al organizării propriu-zise.

 

Deși observatorii naționali au constatat că în procesul votării și de numărare a voturilor la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 nu au fost comise încălcări ale legislației care să influențeze rezultatele votării în măsura în care acestea să fie declarate nule, totuși, au fost  raportate incidente/deficiențe în acest proces. Conform constatărilor Misiunii de Observare a Alegerilor, pe unii cetățeni i-a nemulțumit modul în care a fost  organizat procesul de vot la unele secții de votare din străinătate.  Peste hotare reprezentanți ai diasporei moldovenești nu și-au putut exercita dreptul la vot din  lipsa buletinelor de vot. Avocatul Poporului a menționat în luarea de atitudine în problema dată că cele cinci principii fundamentale, care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret şi direct. Sufragiul universal înseamnă că fiecare persoană are dreptul de a alege şi de a fi ales. Obligaţia statului este de a eficientiza permanent procedura de vot astfel încât să asigure exercitarea fără impedimente a acestui drept fundamental. Alegătorii trebuie să beneficieze în permanenţă de posibilitatea de a vota la o secţie de votare. Având în vedere informația difuzată în mass-media și concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali cu privire la imposibilitatea realizării efective a dreptului la vot de către mai mulți cetățeni aflați peste hotarele țării,  Avocatul Poporului a opinat că autorităţile au eșuat în realizarea obligațiilor pozitive de a asigura exercitarea în mod efectiv de către moldovenii din diasporă a dreptului la vot. Statul trebuie să prevadă mecanisme eficiente pentru realizarea plenară a acestui drept. Avocatul Poporului a încurajat autorităţile să examineze posibilitatea modificării şi completării legislaţiei electorale pentru introducerea procedurii de vot prin corespondenţă sau a votului electronic[2].

 

Modificarea sistemului electoral din proporțional în mixt în contextul Alegerilor Parlamentare din  24 februarie 2019, împreună cu referendumul privind reducerea numărului deputaților, desfășurat în cadrul aceluiași scrutin a fost percepută drept un cadru obscur, care a avut scopul de a menține la guvernare forțe politice compromise, iar rezultatul a fost un legislativ care nu și-a putut duce la bun-sfârșit mandatul și să-și îndeplinească angajamentele față de cetățeni. Misiunea destabilizatoare a sistemului electoral mixt a fost conștientizată și acesta a fost anulat la 11 iunie 2019, scrutinul ulterior, din 11 iulie 2021, având loc în baza sistemului proporțional.

 

În concluzie, putem menționa că cunoașterea particularităților procesului electoral înseamnă o mai bună înțelegere a funcționării instituțiilor statului, care ar elimina/limita abuzurile instituționale și factorii terțiari care periclitează realizarea deplină a componentelor sistemului democratic. De asemenea, este greșit să credem că buna funcționare a drepturilor electorale poate fi percepută separat de celelalte drepturi. Pentru a eficientiza realizarea drepturilor electorale avem nevoie de înlăturarea lacunelor și carențelor legislative, prin garantarea drepturilor de a fi ales, de a emite opinii politice, de a participa la întruniri tematice. Este necesară elaborarea unor campanii de combatere a absenteismului electoral. Nu în ultimul rând, avem nevoie de mass-media pluralistă, transparentă și nepărtinitoare, dar și de o intensă educație electorală a maselor populare, pentru care principiile guvernării poporului de către popor și pentru popor încă nu s-au consacrat, deoarece numai adevăratele realizări ale prezentului pot fi considerate drepturi la viitor.

 

[1] Constituția Republicii Moldova, Art. 38

[2] „RAPORT privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2016” (https://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=CkJZTCQplPs%3D&tabid=202&language=ro-RO), Chișinău 2017, pp.62-63

 

Distribuie și prietenilor

317

1306